Onorat pentru premiul acordat! Editura Didactică şi Pedagogică #EDP

Prețuire infinită, felicitări tuturor colegilor participanți!

Calde îmbrățișări cititorilor și tuturor oamenilor iubitori de poezie!

“Am vorbit cu Dumnezeu”

“Doamne dacă mă iubești, cu toți sfinții tăi din cer,

Dă-mi un ceas, nimic mai mult, dă poruncă să nu pier!

Drepții să-mi deschidă poarta, să fiu liber, să cobor

Să-i văd astăzi pe ai mei, chiar de ziua mea să zbor!

N-am crezut că dorul doare și am atâtea să le spun

Că-i iubesc, că-mi pare rău, n-am putut să fiu mai bun!

Să le arăt că număr anii…că aici e cald, e bine

Că nu-s singurel pe drum, că mereu te am pe Tine!

C-am plecat în mare grabă, fără să știe nimic

Și c-așa a fost să fie, să mă ierte, sunt prea mic!

Şi pe lângă serafimi, voce blândă, credincioasă

La ureche îmi şopteşte: că sunt aşteptat acasă!

Glas în susur de cascadă, Dumnezeu este aproape

Vocea Lui de mii de ani, peste mări şi peste ape:

-Mergi în taină copil drag, ceasu-i scurt și timpul trece

Cerul apără pământul, vânt năprasnic suflă rece!

Ia aminte însă bine, să nu plângi și să nu cazi

Că vei fi blocat acolo, în uitare chiar de azi!

N-ai să poți să te întorci, n-ai să poți să mai vorbești

Vei fi lut, abur, ţărână…n-ai să poţi să mai iubeşti!

Îmi dă aripi ca să zbor..foc în stihuri ca un înger

Punţi între pământ şi stele, curg la vale ca un fulger!

Şi păzit între arhangheli, las în urmă ce e sfânt

Mă întorc acum acasă, timpul tace-n legământ!

Nu e nimeni să m-aştepte, bocet stins curge prin sânge

Plec genunchii în răni, sughiţuri, la icoana care plânge!

Şi-n adâncuri e tăcere, spre mormânt alerg grăbit

Drepţii să îmi dea putere, sufletul îmi e slăbit!

Flori uscate, frunze moarte, dau s-aprind o lumânare

Candela spartă se stinge, nici tămâie nu mai are!

Nu au mai venit pe aici, viaţa merge înainte

Să mă lase aşa cum sunt, să rămân în cele sfinte!

Astăzi s-a împlinit un an..m-au uitat toţi, rând pe rând

Şi-n biserica cea veche, intru trist şi tremurând!

Ia-mă Doamne înapoi, să nu-mi fie aşa de greu

Peste lume, peste mare, înapoi la Dumnezeu!

Mi-este frig şi încă doare dar mă scutur şi-i zăresc

Într-un colţ stingher, uitat, pe cei pe care-i iubesc!

Sunt aici toţi pentru mine, ochii-n lacrimi îşi ascund

N-au întârziat niciunul, toţi sunt trişti şi suferind!

În căderi şi îndoieli, toată viaţa am fost lovit

Sunt acum cu pacea lor, pot să plec, sunt liniştit!

Se aşterne iar speranţa, lacrimi sfinte-mi curg pe faţă

S-a dus ceasul, s-a dus clipa, tot ce-a mai rămas din viaţă!

Dar vai, clopotele bat , mintea mea se rătăceşte

Sunt gata să merg acum, ia-mă Doamne, porunceşte!

Să-mi trimiţi curaj să zbor, pumnii strânşi, ochii spre cer

Am deja lutul în mine, aripi frânte, numai fier!

Mă înalţ într-o secundă, printre sfere fără nume

Şi trăsnit pic ca un fulger, la picioare-Ți cad Stăpâne!

N-am ţinut cuvântul dat şi m-am stins precum o stea

Mi-au căzut lacrimi în palmă, am rămas cu dragostea!

O! te-ndură, Doamne sfinte, a fost vis şi mă trezesc

Plin de patimi la icoană, plec genunchii, îţi mulţumesc!

Arde-n candelă lumina, de trei zile nu se stinge

Ce minune o fi şi asta? Sfântul de pe cruce plânge!”

Vă mulțumesc că ați avut răbdare să mă ascultați!