Onorat pentru premiul acordat! Editura Didactică şi Pedagogică #EDP✍️📚🇷🇴

Prețuire infinită, felicitări tuturor colegilor participanți!

Calde îmbrățișări cititorilor și tuturor oamenilor iubitori de poezie!

“Am vorbit cu Dumnezeu”

“Doamne dacă mă iubești, cu toți sfinții tăi din cer,

Dă-mi un ceas, nimic mai mult, dă poruncă să nu pier!

Drepții să-mi deschidă poarta, să fiu liber, să cobor

Să-i văd astăzi pe ai mei, chiar de ziua mea să zbor!

N-am crezut că dorul doare și am atâtea să le spun

Că-i iubesc, că-mi pare rău, n-am putut să fiu mai bun!

Să le arăt că număr anii…că aici e cald, e bine

Că nu-s singurel pe drum, că mereu te am pe Tine!

C-am plecat în mare grabă, fără să știe nimic

Și c-așa a fost să fie, să mă ierte, sunt prea mic!

Şi pe lângă serafimi, voce blândă, credincioasă

La ureche îmi şopteşte: că sunt aşteptat acasă!

Glas în susur de cascadă, Dumnezeu este aproape

Vocea Lui de mii de ani, peste mări şi peste ape:

-Mergi în taină copil drag, ceasu-i scurt și timpul trece

Cerul apără pământul, vânt năprasnic suflă rece!

Ia aminte însă bine, să nu plângi și să nu cazi

Că vei fi blocat acolo, în uitare chiar de azi!

N-ai să poți să te întorci, n-ai să poți să mai vorbești

Vei fi lut, abur, ţărână…n-ai să poţi să mai iubeşti!

Îmi dă aripi ca să zbor..foc în stihuri ca un înger

Punţi între pământ şi stele, curg la vale ca un fulger!

Şi păzit între arhangheli, las în urmă ce e sfânt

Mă întorc acum acasă, timpul tace-n legământ!

Nu e nimeni să m-aştepte, bocet stins curge prin sânge

Plec genunchii în răni, sughiţuri, la icoana care plânge!

Şi-n adâncuri e tăcere, spre mormânt alerg grăbit

Drepţii să îmi dea putere, sufletul îmi e slăbit!

Flori uscate, frunze moarte, dau s-aprind o lumânare

Candela spartă se stinge, nici tămâie nu mai are!

Nu au mai venit pe aici, viaţa merge înainte

Să mă lase aşa cum sunt, să rămân în cele sfinte!

Astăzi s-a împlinit un an..m-au uitat toţi, rând pe rând

Şi-n biserica cea veche, intru trist şi tremurând!

Ia-mă Doamne înapoi, să nu-mi fie aşa de greu

Peste lume, peste mare, înapoi la Dumnezeu!

Mi-este frig şi încă doare dar mă scutur şi-i zăresc

Într-un colţ stingher, uitat, pe cei pe care-i iubesc!

Sunt aici toţi pentru mine, ochii-n lacrimi îşi ascund

N-au întârziat niciunul, toţi sunt trişti şi suferind!

În căderi şi îndoieli, toată viaţa am fost lovit

Sunt acum cu pacea lor, pot să plec, sunt liniştit!

Se aşterne iar speranţa, lacrimi sfinte-mi curg pe faţă

S-a dus ceasul, s-a dus clipa, tot ce-a mai rămas din viaţă!

Dar vai, clopotele bat , mintea mea se rătăceşte

Sunt gata să merg acum, ia-mă Doamne, porunceşte!

Să-mi trimiţi curaj să zbor, pumnii strânşi, ochii spre cer

Am deja lutul în mine, aripi frânte, numai fier!

Mă înalţ într-o secundă, printre sfere fără nume

Şi trăsnit pic ca un fulger, la picioare-Ți cad Stăpâne!

N-am ţinut cuvântul dat şi m-am stins precum o stea

Mi-au căzut lacrimi în palmă, am rămas cu dragostea!

O! te-ndură, Doamne sfinte, a fost vis şi mă trezesc

Plin de patimi la icoană, plec genunchii, îţi mulţumesc!

Arde-n candelă lumina, de trei zile nu se stinge

Ce minune o fi şi asta? Sfântul de pe cruce plânge!”

Vă mulțumesc că ați avut răbdare să mă ascultați!

Un An nou, un nou început binecuvântat de Dumnezeu!

Anul acesta am ales cărți!

Să ningă peste noi cu speranță, credință, pace, sănătate, bucurii!♥️

Eu rămân cu Tine, Doamne!

Viața omului este plină de ispite la tot pasul, căderi, suferințe iar de prea puține ori de liniște, pace și mângâiere!

Vă pun la inimă prima mea poezie pe anul 2024!

Eu rămân cu Tine, Doamne!

“Vântul suflă cu putere, bate-n ușă ca nebunul
Timpul curge pe-napoi, ger năprasnic, e Ajunul!
Flori din Rai, colinde sfinte, sărbătoare azi în cer
Lacrimi se ascund sub pleoape, pe obraji, buze de inger!
Si la piept te strâng în noapte, inima îți e cărbune
Fruntea cu batista-ți șterg, lampa aprinsă-n rugăciune!
Nu te stinge copil drag! Tata este lângă tine!
Doamne, daca mă auzi, întinde mâna Ta spre mine!
Să-l îmbraci iar în curaj, să-l ridici din neputință
Dă-mi putere să răzbesc, cu răbdare și credință!
Tu poți totul Tată Sfânt, stii c-a fost un an mai greu
Că prea mult rău este-n lume, că Tu m-ai iertat mereu!
Bunule, ia-mă pe mine, câte zile oi mai avea!
Să-l dezlegi și să trăiască, soarta asta…crudă, rea!
Dau la schimb toți anii mei, cerul să-mi fie dator
Azi cerșesc umil în prag, Doamne Sfinte Creator!
Rogu-te, cu o lovitură, lasă-mă să te răzbun
Să pun mâna pe o spadă, pe Satana să-l răpun!
Corp la corp să lupt cu răul, să îl birui pe vrăjmașul
La pământ să îl trântesc, cu sulița precum ostașul!
Spini, piroane mii să-i bat, așa cum au făcut cu Tine
Lanțuri grele și de plumb, asa cum i se cuvine!
Să m-arunc cu foc în el, ca un leu sau ca taur
Părul să i-l smulg din cap, într-un vuiet pe balaur!
Și să bea cu o-nghițitură băutura cea amară
În cumplita umilință, ca si Iuda de o sfoară!
Sufletul se frânge-n două, cad ca mort pe gânduri dus
Nu mai am nimica sfânt, tot ce-a fost de zis s-a spus!
Paradisul iar se-nchide, heruvimii închid drumul
Ard precum o lumânare, zilele se sting ca fumul
Soarele încet apune, clipa, ceasul se oprește
Reci fiori mă trec prin fire, pulsul iute îmi zvâcnește!
Simt usor că mă topesc, închid ochii, cad în gol
Am alunecat in iad, demoni negrii dau târcol!
În adânc e ghena, fiere…țipete și chinuri grele
Vămi, poveri, păcate, pofte, foc de patimi curg prin vene
Hai în luptă frate înger, cu Adam și cu tâlharul
Toți în haine de lumină, să zdrobim astăzi calvarul!
Umplem iadul cu lumină și lovim precum un tunet
Șarpele încolăcit…fiara cade, fără cuget!
Se așterne iar lumina, răul freamătă a jale
Totu-i scrum, cenușă, vuiet, mii de duhuri fug pe cale!
Zbor cu gândul-n ceața vremii, mă întorc degrab-acasă
Plâns, aud că strigă un glas, ploaia rece se revarsă!
Doamne, pruncul nu mai mișcă, mi-ai promis că o să-l faci bine!
L-ai luat și dus e acum, nu m-ai întrebat pe mine!
Am avut o învoială, schimb pe schimb cu viața mea
Tremur, lacrimi, oftat rece, mă îndoiesc cu inima!
Și prin pietre, găuri negre, șarpele gândul strecoară
Să mă facă să regret, în ispită mă-nfășoară!
Și să cad, să mă căiesc, să mă muște pe la spate
Să-mi pierd toată mânuirea, să pierd totul prin păcate!
Înapoia mea Satană! Că destul ți-am fost complice
Doamne, astăzi sunt cu tine, pe Golgota sus pe Cruce!
Tu poți totul Tată Sfânt, stii c-a fost un an mai greu
Alergăm, vânăm păcate iar Tu ne-ai iertat mereu!
Pruncul “dus” deschide ochii, se trezește brusc din vis
A fost totul o-ncercare! Doamne al meu, cum ai promis!
Rup pe masă un colț de pâine, mi-este frig și mi-este foame
Aprind focul și mă-nchin, pun tămâie la icoane!
Este postul Învierii, înc-un ceas de priveghere!
Eu rămân cu tine Doamne, amândoi spre Înviere!
Și cu ultimele forțe, ca și leul în turbare
Șarpele iarăşi atacă, să mă arunce-n nepăsare!
Șoaptă rece, răsucită, se lipește și-mi “aduce” !
Iată ziua-i pe sfârșite, hai de ia, gustă de dulce!”

Eu rămân cu Tine, Doamne!@Marius Cioroiu 2024
Toate drepturile rezervate

Libraria Pravalia cu carti

Cu ceva secole în urmă, cărțile erau foarte rare. Doar nobilii aveau o colecție mică de cărți. Dacă aveau nevoie de o copie, trebuiau să o scrie de mână. Până să apară tiparul…
Acum se scrie mult și se publică pe rețele de socializare! Fiecare vrea să se strige pe sine, să se anunțe!
Recunosc..fac o confesiune public, fix acum, când noaptea se frânge în două..atât s-a putut…și mă așteptam la o avalanșă de cereri pentru cărțile de literatură! Încă se vând destul de greu, dar…oricum sunt convins că sunt mult mai utile decât o grămadă de lucruri “de prisos”, care sunt obligatorii pentru școală!

-Wear the old coat and publish the new book!
Datorită lor, cititorilor, datorită vouă, aleg să mai scriu! Și o voi mai face, cât va mai fi nevoie!
📚✍️🎻